Saturday, August 12, 2017

Taciturnie de vară



Astă seară n-am cuvinte
Nici pe limbă nici prin minte;
S-au cărat cred în vacanță
Și m-au lăsat slabă’n clanță!

Nu că nu s-ar bucura
Toți ce nu au chef de ea
Și pentru care tăcerea
E mai dulce decât mierea.

Însă sufletul meu plin
Dacă pot să mă exprim
Fără vorbe astă seară
Se cam simte de… ocară!

Adică ar vrea să zică
Dar nu poate! Si-i e frică
Să nu facă pocinog
Imitând vreun inorog.

Care știe a zbura
Dar nu poate exprima
Cât de fermecat ar fi
Ce gândește zi de zi.

Așa că mai bine tac
Și la noapte caut leac
Pentru astă faringită
Ce mă ține… nevorbită!