Saturday, July 22, 2017

Temperamore



În viața mea iubirea pătrunde în culori -
Ba la lumina zilei, pe-aripi de vânt, sub nori,
Ba noaptea, pe tăcute, când are'un paletar
Care se asortează cu sufletu-ți hoinar...

‎Sâmbăta e albastră, adâncă, de cristal,
‎Te 'nvăluie fluidă, ca un secret astral,
Ne poartă printre stele chiar aici, pe pământ,
‎Mă învață răbdarea, sensul fără cuvânt...

Duminica e roz, cu texturi foarte fine‎,
Ca o cămașă dragă, croită pentru tine‎,
Un borangic de simțuri ce-alunecă prin noi
Și mă îmbată dulce, ca tot ce bem în doi...

De luni și până miercuri iubirea este albă -
Imaculată, blândă, cuminte, așezată,
În așteptarea serii, când se îmbujorează,
Anticipând timidă roșeața ce urmează...

Joia devine verde și-i arde de hârjoană -
‎Ne caută flămândă, ca vrejul ce ’nconjoară
Două tulpini plăpânde, șovăind separate,
Le-aduce laolaltă și cresc neînfricate…

Iar vinerea... O, Doamne! E foc… și nu de paie!
Îmbină roșu, galben, scânteie și văpaie,
Se ’nalță din cenușă, mănâncă jar și zboară
Atingem nemurirea și-apoi… ne naștem iară!



Tuesday, July 18, 2017

Taxa pe solidaritate

Întrebare: Cum se spune - pană de vulpe LA pălărie sau PE pălărie?
Răspuns: În nici un fel! Păi ce, vulpea are pene???

Iată că fierbințeala verii a venit cu niște confuzii în mintea unora, pe care astăzi mă gândesc să le privesc din perspectivă lingvistică. Nu de alta, dar n-aș vrea să bănuiesc pe cineva de incompetență sau (Doamne ferește!) mai rău - de rea credință. Deci cred că am să rog Organizația Locală a Sănătății să includă printre efectele secundare ale caniculei (la loc de cinste!) ... dislexia!

Pentru că zilele astea se vorbește despre introducerea unei taxe DE solidaritate, când de fapt corect ar fi să se spună PE solidaritate. Pe același principiu pe care există deja taxa PE valoare adăugată (care, între noi fie vorba, e un fel de taxă pe cifra de afaceri... mai complicată de felul ei, dar tot pe-acolo!).

De ce spun asta? Pentru că TVA nu a fost introdusă ca să genereze valoare adăugată, ci să taxeze valoarea deja adăugată în economie. La fel cum actuala taxă nu are nimic de-a face cu solidarizarea - din contră, este o taxă care ne scoate pe nas solidaritatea pe care o manifestăm deja!

Segmentul de populație vizat este cel care câștigă cinstit, din salarii și activități independente, sume apropiate de media Uniunii Europene. Segment pe care declarativ aleșii noștri doresc să îl dezvolte, tocmai ca să ne apropiem încetișor, din punct de vedere al prosperității, de comunitatea la care am aderat de ceva vreme, dar în care încă ne străduim să ne integrăm.

Vorbim de repatrierea celor plecați în străinătate, însă atunci când aceștia aplică pe poziții în țară, unele firme de recrutare spun că nu prea îi bagă în seamă, pentru că au 'pretenții prea mari' (asta înseamnă inclusiv salariu!). Și oricum nu prea e loc de d'ăștia competenți în concurs, pentru că respectivele poziții rareori sunt cu adevărat disponibile - de obicei ele sunt deja ocupate de copii, amante, rude și prieteni. Nu aș vrea să fiu înțeleasă greșit - culmea e că susțin nepotismul atunci când este aplicat constructiv și cu efecte benefice pe termen lung, adică dacă cel / cea în cauză are capabilități, entuziasm, integritate ... adică i-aș angaja oricând pe Peter Pan, Zâna Măseluță și Peștișorul de Aur chiar dacă sunt frații mei!...

Să mă întorc totuși la subiect. Din portretul robot al potențialei taxe, eu înțeleg că este de fapt o taxă PE solidaritate. Pentru că cei vizați se află în acea categorie de venit (și mă aventurez să estimez că și vârstă) de care ar trebui să ținem cu dinții să nu plece din țară. Ei câștigă bine pentru că au competențe corespunzătoare și reprezintă o resursă rară pe piața locală. Și ... pot oricând să își re-echilibreze venitul, motivația, satisfacția profesională alegând altă locație în interiorul Uniunii Europene, care să îi trateze cu respect.

Ce să vă mai spun despre faptul că pe aici orice taxă dispare într-un fel de gaură neagră din care nu mai iese niciodată nimic. Plecarea în aceste condiții ar fi mai curând o decizie de 'stop-loss', faptul că ei încă mai sunt pe-aici, printre noi, reprezintă tocmai dovada SOLIDARITĂȚII cu țara, cu familiile și prietenii.

Și cea mai bună idee pe care a avut-o Guvernul zilele astea a fost să îi taxeze suplimentar. Adică să mai gonească un val și, indirect, să își micșoreze din nou baza impozabilă pe termen lung.

Doar Ziarul Financiar ce mai pune punctul pe 'i' din când în când, foarte la obiect astăzi:
http://www.zf.ro/eveniment/problema-romaniei-nu-este-nivelul-de-taxare-a-salariilor-ci-numarul-redus-al-salariatilor-din-totalul-populatiei-16593102

Cu alte cuvinte, cine știe ce spune explică oricui vrea să asculte că eforturile trebuie îndreptate spre eliminarea alocărilor ilegale (sau în cel mai rău caz inutile), pe motivarea populației apte de muncă astfel încât să se apuce de muncă - mai bine zis pe demotivarea lor de a sta pe canapea și pe ajutor social.

În încheiere, am să împărtășesc cu voi o concluzie pe care am tras-o după aproape zece ani de interacțiune cu firme aflate în dificultate: este omenesc să treci o vreme prin faze precum negarea și amânarea, însă cu cât te trezești mai devreme, cu atât mai eficientă este soluția pe care o aplici. Dacă însă încerci să vii cu răspunsuri înainte să înțelegi natura problemei cu care te confrunți, nu vei face decât să agravezi situația și va fi din ce în ce mai greu să aplici un tratament eficient. Cam asta fac aleșii noștri zilele astea - aruncă pe sticlă tot felul de idei, fără să definească mai întâi în ce au călcat.

Așa că la întrebarea:
Cum se spune - taxă DE solidaritate sau taxă PE solidaritate?
Am să răspund totuși:
În nici un fel! Păi ce, solidaritatea se taxează???

O zi bună!
Georgina

Sunday, July 16, 2017

CONJUGARE



Spre mine, cu blândețe, privesc des în trecut.
Copil nestăvilit, adolescent pierdut,
Iubire ’n devenire, izvorând din sărut…
Și-mi pare că un înger m-a protejat tăcut!

Spre mine, cu mânie, privesc destul de rar.
Și totuși se întâmplă, atunci când n-am habar
Cum să-mi trăiesc prezentul, departe de coșmar…
Dar știu că am un înger, o inimă și-un har!

Spre mine, cu speranță, privesc în viitor.
Știu că, orice aș face, de ieri îmi va fi dor,
De azi îmi va fi frică, deci voi zâmbi spre’un nor…
Căci înger voi rămâne chiar și după ce mor!