Risc

Editorial aparut in Info Kappa Nr. 116 / 27 Septembrie 2004

MOTTO: Daca nu risti nimic, risti chiar mai mult / Erica Jong

Saptamana aceasta mi-am propus sa va vorbesc despre RISC. Incerc acum sa privesc prin ochii cititorului aceasta propozitie si sa imi definesc asteptarile fata de ce urmeaza sa citesc.

IT-istul - atacuri informatice, securitatea retelelor; asiguratorul - accidente, incendii, cutremure si tot atatea variante de polite; omul de afaceri – deficite de flux de numerar, nerespectarea scadentei la credite, retururi calitative, reclamatii de la clienti, neincasarea facturilor; meteorologul - schimbarea climei, topirea ghetarilor, uraganul Ivan (de ce nu?). Consultantul se pregateste sa citeasca o alta analiza superficiala a riscurilor potentiale din mediul de afaceri, in timp ce bancherul, ce sa mai vorbim?! Oricate riscuri as incerca sa abordez aici, el tot ar fi pregatit sa imi povesteasca despre cel putin inca atatea, care pot ameninta randamentul fondurilor pe care e dispus sa le investeasca.

Fiecare din cei care citesc m-ar putea ajuta sa scriu cate un manual de riscuri pentru domeniul in care lucreaza. Ca o paranteza, personal cred ca cel mai frumos si mai complet manual de riscuri pe care l-am citit vreodata s-a intitulat... Legile lui Murphy.

Bun, pana acum am privit din punct de vedere profesional. Daca as incerca sa abordez riscul din punct de vedere al vietii personale, sunt sigura ca fiecare din voi ar putea folosi propria experienta ca sa isi dea doctoratul in domeniu. Cum se identifica si evalueaza corect, cum inveti sa iti asumi cel mai „corect" risc, 1.000 de retete pentru a invinge in lupta cu riscul...

Ei bine, dragi cititori, nu asta mi-am propus sa fac si nici prin gand nu imi trece sa imi asum o astfel de misiune imposibila. Pur si simplu am simtit nevoia sa va ajut sa constientizati existenta acestui paradox, care ne insoteste in viata de zi cu zi: riscul. De ce paradox?! Va invit sa mai cititi o data motto-ul. Ocolindu-l, nu facem altceva decat sa ni-l asumam! Nu exista spectatori in jocul riscului sau al hazardului, cum le place unora sa il numeasca. Suntem cu totii niste jucatori.

Mai curajosi sau mai tematori, constienti sau inconstienti, cu fiecare pas pe care il facem din momentul in care ne trezim dimineata si pana mergem la culcare, ne asumam un risc. Sau mai multe deodata. Chiar si in somn ne expunem. Devenim vulnerabili, redevenim copii. Visele reprezinta cel mai mare risc caruia ne expunem inconstient, noapte de noapte. Pentru ca „nu suferim din cauza viciilor sau slabiciunilor noastre, ci din cauza iluziilor; suntem bantuiti si loviti, dar nu de realitate, ci de imaginile pe care le punem in locul ei" (din pacate nu cunosc autorul, imensitatea Internetului e mare si banuiesc ca fraza a fost tradusa; am pus-o totusi in ghilimele, pentru ca nu-mi apartine).

Trecem zi de zi de la un teren de joc la altul, cu riscuri diferite, cu reguli diferite, cu rezultate diferite. La unele jocuri ne pricepem mai bine si atunci ne aruncam mai curajos in valtoarea lor. La altele nu ne pricepem deloc si incercam sa stam cat mai la margine, in speranta ca nu ne vom accidenta. Eroare! Pentru ca necunoasterea regulilor, ca si in cazul incalcarii legilor in drept, nu ne scuteste de consecinte.

Unele jocuri se potrivesc personalitatii noastre si nici nu ne dam seama cand ne asumam riscurile aferente, o facem cu placere si cu oarecare sentiment de anticipatie. Altele sunt facute parca „pentru altii" si refuzam cu obstinatie sa le invatam. De exemplu: ati incercat vreodata sa sariti cu parasuta? Recent am vazut la TV o octogenara facand asa ceva de ziua ei, eu recunosc ca nu stiu daca as avea curaj sa o fac.

Suntem cu totii pe rand, amatori sau profesionisti, in functie de terenul pe care ne aflam. Ca si Alice in Tara Minunilor, tot ce ni se intampla ne surprinde - pozitiv sau negativ. Fiecare moment prezent este efectul unui risc deja produs, si fiecare moment viitor este o combinatie imposibil de anticipat intre multitudinea de evenimente alternative si multitudinea de efecte pe care le poate genera fiecare.

Toate astea cineva mai destept ca noi a reusit sa le cuprinda in cea mai scurta si generoasa definitie pentru risc pe care am gasit-o si pe care o impartasesc cu voi: „posibilitatea ca ceva sa se intample, generand astfel un impact asupra unor obiective" (Australia and New Zealand Risk Management Standard AS/NZS 4360).

Mie mi s-a parut sinonim cu definitia vietii. In momentul in care nu ni se mai intampla nimic, nu mai suntem expusi nici unui risc. Va las pe voi sa ghiciti cand va fi asta.