Speranta

Motto:
Unii vad un sfarsit fara speranta, in timp ce altii vad o speranta fara sfarsit... 
Autor necunoscut

A mai trecut un an, a mai venit o Saptamana Mare si ne pregatim din nou de Sarbatoarea Pastelui. Afara ploua generos, in casa e un intuneric relativ (numai bun de dormitat), insa ... constiinta nu ma lasa. Mai sunt cumparaturi de cumparat, bucate de bucatarit si pachete de impachetat. Asa ca le-am abordat muncitoreste rand pe rand. Apoi, in timp ce imi trageam sufletul, am realizat ca mai am si ceva urari de urat.

In copilarie, adolescenta si tinerete uratul se traducea prin teancuri mari de felicitari, cartonate si frumos colorate, plicuri si timbre pe categorii - loco, provincie, par avion (pe zone ...) si agenda cu adrese postale. Urarea era transpusa manual pe fiecare felicitare, apoi treceam destinatarul, lipeam frumos plicurile si fugeam cu ele la posta, unde in perioada respectiva era o coada pana la usa de la intrare. Tot procesul dura uneori si cate doua saptamani, pentru ca nu le scriam chiar pe toate deodata. Insa aproape nimeni nu scapa necolindat. 

In ziua de astazi emailul a substituit fara drept de apel felicitarea cartonata si frumos colorata. Unii trec peste randurile primite fara sa le dea prea mare atentie, ca si cum ar fi ceva de la sine inteles si oarecum cuvenit. Unele urari sunt preambalate, propuse si livrate de site-uri specializate. Insa cele mai multe dintre ele sunt personalizate de emitent - de la poza aleasa cu grija si pana la cuvintele care chiar il(o) reprezinta.

Eu am ales sa urez in felul meu - in unii ani versuri, in altii cate o postare pe blog. Anul acesta a venit randul blogului, avand in vedere ca din 2011 nu am mai scris nimic in preajma Sarbatorii Pastelui. Atunci am ales sa povestesc despre iertare, astazi am sa ma opresc asupra sperantei.

C(in)e este de fapt Speranta? O buna prietena de-a mea, bineinteles. Insa in acelasi timp o membra a Familiei Himeriadelor, din care mai fac parte Teama, Necunoscutul, Disperarea, Remuscarea, Nerabdarea, Asteptarea si inca multi altii (e o familie mare, nu am ambitia sa ii amintesc pe toti aici...). Speranta este cu siguranta cea mai frumusica si mai zambitoare, si probabil cea mai incapatanata (se zice ca moare ultima...). Cert este ca nimeni nu umbla singur si neinsotit. Membrii familiei se pun in valoare reciproc, se hranesc fiecare cu energia celuilalt, se iau la tranta periodic si castiga (de obicei) prin rotatie. 

Ce altceva mai este Speranta? In acelasi timp un 'bine' indispensabil si un 'rau' necesar. Este bine pentru ca fara ea ne-am da prea lesne batuti si am vedea totul in alb si negru, cu ceva tente de cenusiu. Este rau pentru ca uneori ne face sa intreprindem lucruri irationale si nebunesti, care in final ne aduc suferinta. Este si mai rau atunci cand o confundam cu surioara ei Asteptarea si din combinatia asta castiga una din ele mai nesuferite membre ale familiei - Dezamagirea. Da, si dezamagirea este tot o Himeriada, pentru simplul motiv ca ia nastere din parinti Himeriade si este pre-setata in imaginar.

Sa va povestesc si care este cel mai mare membru al familiei? Sau cu alte cuvinte cat de puternica si respectata in ierarhia Familiei Himeriadelor este Speranta? Nu se stie sigur si legenda ei variaza de la caz la caz. Se ajusteaza mereu dupa... dupa buget, dupa imaginatie, dupa personalitate, dupa context, dupa profesie, dupa experienta, dupa religie, dupa varsta, dupa sex (sau inainte).

Ce legatura are Speranta cu Pastele? In afara de semnificatia religioasa a Invierii, a credintei in Bine si in Viata de Apoi, pentru agnostici, atei si cei de alte religii este pur si simplu ... Primavara (in emisfera nordica...) 

Se asociaza cu reinnoirea si revenirea naturii la viata, cu frumosul si binele, cu mirosul de iarba uda si de margaritari, cu patrunderea luminii din ce in ce mai indraznet in casele noastre odata cu marirea zilei. Sarbatoarea Pastelui ne readuce in casa oameni dragi pe care ii vedem prea rar in alte zile din an, ne umple vazele cu flori, narile cu mirosuri imbietoare si stomacul cu prea multa si prea buna mancare, pregatita cu drag de cine mai huzureste in ziua de astazi si prin bucatarie (pentru reteta de Pasca sau cozonac ca sa nu ma repet va trimit inapoi la Craciun... aici!).

Sarbatoarea Pastelui ne face sa zambim si sa ne sarutam mai mult ca de obicei, ne reda Speranta ca Totul va fi Bine. Ne face sa ignoram pentru o vreme stirile care invita in casele si sufletele noastre alte Himeriade, precum Teama cu hainele ei cenusii - de criza sau chiar de razboi. Ne oprim pentru cateva zile din a mai judeca ce e mai bine - sa ne adaptam unor societati bolnave sau sa luptam pentru ceea ce credem ca mai conteaza?

Ne luam in brate familia si prietenii, ne indopam cu bunatati, respiram aer de sarbatoare, povestim de bine si ne pregatim pentru viata ce va urma. Cu speranta ca aceasta va fi excelenta, foarte buna sau macar bunicica... noi sa fim sanatosi!

Ceea ce va doresc si Dumneavoastra!

Inchei cu o urare de Pasti din colectia de familie:

Lumina Sfanta sa va intre'n casa,
Vin si stergar curat s'aveti pe masa,
In suflet liniste si implinire sa patrunda,
Sanatate, noroc, fericire, viata lunga!

Hristos a inviat!

Georgina Popescu