Nu te-ascunde, crede’n tine!
Luptă și nu te lăsa
Spunând ‚asta-i Soarta mea’…
Poți să faci un pas în spate
Să pui mâna pe o carte
Sau să ieși la o plimbare
Chiar de-i frig și nu e soare…
Nu da vina doar pe tine
Nici pe alții, că nu-i bine!
Vezi ce poți din ieri s’alegi,
Să înveți, să înțelegi…
Și-apoi mâine, mai cu cap,
Pornește ușor, la trap,
Unde te va duce drumul
Și sufletul tău, nebunul…
Zâmbește blând și discret
Viața ia-o iar în piept
Că’i frumoasă, bat-o vina,
Dulce și un pic meschină…
Pân’la urmă nu contează
De a ta a fost mai brează,
Ori mai lungă, ori mai lată,
Ori perfectă dintr-o dată…
Ci contează cât din ea
Ai trăit așa cum vrea
Spiritul tău generos!
Spune-mi: ai iubit frumos?...
Munți și văi, apă și aer
Omul (cât e el de fraier!)
Șarpele, leul, furnica,
Garoafa și rândunica…
Din ce te-a înconjurat
Cu frumos… Tu cât ai dat
Mai departe către cei
Ce nu văd la fel și ei?…
I-ai atins ușor, din mers,
Le-ai vorbit în dulce vers
Ori i-ai sărutat în somn
Când visau un unicorn?...
Le-ai zis cât sunt de frumoși
De unici, de... norocoși
Că se scoală zi de zi
Visători, iubiți și… vii?...
Celor care’n viața ta
Au intrat cumva, cândva
Le-ai brodat vreo amintire
Să aibă la despărțire?...
Dacă da, zâmbește dar
Când privești în urmă iar;
Și-apoi, dulce și cuminte,
Uită-te… tot înainte!
Multumesc!
ReplyDeleteNico